Proaspăt absolvent al unui program masteral de la Facultatea de Litere din Cluj, CONSTANTIN TONU e un om serios, scrupulos, sistematic și iubitor de cărți consistente, ceea ce înseamnă, în ordinea generației din care provine, că are mai mare încredere în stabilitatea oferită de către bibliotecă decât în oferta frugală a telefonului său mobil. În plus, el mai dispune de o calitate, din ce în ce mai rară în ziua de azi: îi place să construiască (idei, arheologii intelectuale, fantasme) și să termine ceea ce a început să facă. Adică, să nu lase ca lucrurile să se deșertifice.
Umberto Eco spunea în Istoria tărâmurilor și locurilor legendare că amănuntele vieții și ale ținuturilor pe care le străbatem nu devin adevăruri decât în momentul în care ele se transformă într-o carte. Autorul al cărui debut editorial îl sărbătorim prin intermediul acestui volum excelent lucrat dispune din plin de harul de a propune întrebări semantice. Sunt sigur că el nu se va opri aici și că-i vom găsi numele, pe viitor, și pe coperta altor cărți, la fel de frumoase și de subtil argumentate.
Afirmația deja citată a lui Umberto Eco mai sugerează ceva, și anume că trebuie să-ți alegi nu un loc, ci reprezentarea acestuia pentru a-ți structura gândurile și viața. Reprezentarea deșertului, aleasă de către CONSTANTIN TONU, are toate calitățile unei opțiuni autodefinitorii exemplare. Este ea un ținut al morții sau al germinației spirituale (ca în Exod sau la esenieni), al revelației (ca la Părinții deșerturilor), e doar un spațiu-limită (ca-n Deșertul tătarilor) sau o artă politică dictată de efervescență și iubire aspră, ca-n Citadela lui Saint-Exupéry? Sau e ea toate acestea la un loc, și încă multe pe deasupra?
Mai există infinități abstracte în lumea pe care o trăim azi? Arrakis-ul din Dunele lui Frank Herbert sau marile deșerturi cosmice din universul postuman par să ofere câteva răspunsuri nu neapărat lipsite de miez. Deșertul pentru care optează CONSTANTIN TONU corespunde unei formule existențiale și culturale totale: are trecut, prezent și viitor, este în afara noastră și înlăuntrul nostru, atunci când ni se usucă sufletul. Deșertul e partenerul de dialog ideal al fiecăruia dintre noi. Citiți această excelentă carte, pentru a afla de ce!
Ștefan Borbély

nexusstc/Deșertul în literatură/9df1124b3b573245465e3db6fd83af4b.pdf

lgrsnf/Constantin Tonu - Deșertul în literatură.pdf

zlib/Fiction/Constantin Tonu/Deșertul în literatură_17179536.pdf

Deşertul în literatură

Colecția Eseuri (Editura Limes), Cluj-Napoca, 2019

Paradigme, Cluj-Napoca, Romania, 2019

Romania, Romania

FR, 2019

lg3101112

{"isbns":["6067992973","9786067992977"],"last_page":178,"publisher":"Limes"}

Includes bibliographical references.

Introducere .......................................................................................... 7
I. Schițe pentru istoria unei imagini .................................................. 19
1. Percepțiile premoderne ale deșertului ........................................... 21
1.1. Imaginarul deșertic biblic ...................................................... 21
1.2. Fenomenul esenian ................................................................ 29
1.3. Monahismul deșertic .............................................................. 34
1.4. Deșertul medieval – între repulsie și fascinație ..................... 43
2. Percepțiile moderne ale deșertului ................................................ 51
2.1. Materializarea deșertului ....................................................... 51
2.2. Orientalismul: prejudecăți și stereotipii ................................. 54
2.2.1. Deșertul colorat erotic .................................................... 55
2.2.2. Deșertul sălbatic ............................................................. 57
II. Deșertificări moderne și postmoderne (secolul XX – începutul secolului XXI) ...................................................................................... 60
1. Efervescențe mitice în spațiul deșertic ......................................... 62
1.1. Militarizarea deșertului și eroizarea Arabiei .......................... 65
1.2. Deșertificări și mitificări identitare ........................................ 77
2. Posibilități irosite, posibilități împlinite ....................................... 93
2.1. În mrejele deșertului .............................................................. 93
6
2.2. Linii de forță în deșert ......................................................... 100
3. Joc, libertate și fascinație în context belic .................................. 112
3.1. Personaje excentrice în proximitatea morții ........................ 113
3.2. Forfota cuvintelor în spațiul deșertic ................................... 118
4. Planeta deșertică – Dune ............................................................. 125
4.1. Moarte și germinație în mijlocul pustiei .............................. 125
4.2. Forță centrifugă vs. forță centripetă ..................................... 129
5. Spațiul deșertic natural și orașul-deșert postmodern .................. 135
5.1. Scenariul hiperreal al deșertului .......................................... 136
5.2. Simț tactil vs. privire – pentru un deșert al profunzimii ...... 142
6. Deșertificări postapocaliptice ..................................................... 153
6.1. De la deșertul esenienilor la pustiul intergalactic ................ 156
6.2. Universuri deșertice virtuale ................................................ 158
6.3. Un deșert postuman ............................................................. 161
În loc de încheiere: oferta culturală a deșertului ............................. 164
Bibliografie ..................................................................................... 169

CONSTANTIN TONU e un om serios, scrupulos, sistematic i iubitor de cri consistente, ceea ce nseamn, n ordinea generaiei din care provine, c are mai mare ncredere n stabilitatea oferit de ctre bibliotec dect n oferta frugal a telefonului su mobil. n plus, el mai dispune de o calitate, din ce n ce mai rar n ziua de azi: i place s construiasc (idei, arheologii intelectuale, fantasme) i s termine ceea ce a nceput s fac. Adic, s nu lase ca lucrurile s se deertifice. Umberto Eco spunea n Istoria trmurilor i locurilor legendare c amnuntele vieii i ale inuturilor pe care le strbatem nu devin adevruri dect n momentul n care ele se transform ntr-o carte. Autorul al crui debut editorial l srbtorim prin intermediul acestui volum excelent lucrat dispune din plin de harul de a propune ntrebri semantice. Sunt sigur c el nu se va opri aici i c-i vom gsi numele, pe viitor, i pe coperta altor cri, la fel de frumoase i de subtil argumentate. Afirmaia deja citat a lui Umberto Eco mai sugereaz ceva, i anume c trebuie s-i alegi nu un loc, ci reprezentarea acestuia pentru a-i structura gndurile i viaa. Reprezentarea deertului, aleas de ctre CONSTANTIN TONU, are toate calitile unei opiuni autodefinitorii exemplare. Este ea un inut al morii sau al germinaiei spirituale (ca n Exod sau la esenieni), al revelaiei (ca la Prinii deerturilor), e doar un spaiu-limit (ca-n Deertul ttarilor ) sau o art politic dictat de efervescen i iubire aspr, ca-n Citadela lui Saint-Exupry? Sau e ea toate acestea la un loc, i nc multe pe deasupra? Mai exist infiniti abstracte n lumea pe care o trim azi? Arrakis-ul din Dunele lui Frank Herbert sau marile deerturi cosmice din universul postuman par s ofere cteva rspunsuri nu neaprat lipsite de miez. Deertul pentru care opteaz CONSTANTIN TONU corespunde unei formule existeniale i culturale totale: are trecut, prezent i viitor, este n afara noastr i nluntrul nostru, atunci cnd ni se usuc sufletul. Deertul e partenerul de dialog ideal al fiecruia dintre noi. Citii aceast excelent carte, pentru a afla de ce! ( tefan Borbly )

2021-08-30